simpatica... auzita într-o bisericã...
Un profesor de filozofie stãtea în fata studentilor sãi având câteva obiecte pe catedrã.
Când a început ora, fãrã sã spunã un cuvânt, a luat un borcan mare si a început sã-l umple cu pietre având diametrul de aproximativ 5 cm. Apoi i-a întrebat pe studenti dacã borcanul este plin. Toti studentii au fost de acord cã borcanul este plin.
Apoi, a luat o cutie cu pietricele si le-a turnat în borcan, scuturându-l usor. Desigur, acestea s-au rostogolit printre pietrele mari si au umplut spatiile rãmase libere. I-a întrebat din nou pe studenti dacã borcanul este plin. Au fost din nou de acord cã este plin, si au râs.
Profesorul a luat o cutie cu nisip pe care l-a turnat în borcan, scuturându-l usor. Desigur, nisipul a umplut spatiile rãmase libere. Acum, spuse profesorul arãtând spre borcan, vreau sã recunoasteti cã aceasta este viata voastrã.
Desigur, pietrele mari sunt lucrurile importante: familia, partenerul, sãnãtatea si copiii vostri, lucruri care, chiar dacã totul este pierdut, si numai ele au rãmas, viata voastrã tot ar fi completã.
Pietricelele sunt celelalte lucruri care conteazã: slujba, casa si masina.
Nisipul reprezintã lucrurile mici, care completeazã restul.
Dacã puneti în borcan mai întâi nisipul, nu mai rãmâne loc pentru pietrele mari si pentru pietricele. La fel se desfãsoarã si viata voastrã: dacã vã consumati timpul si energia cu lucrurile mici, nu veti avea niciodatã spatiu pentru lucrurile importante. Fiti atenti la lucrurile care sunt esentiale pentru fericirea voastrã. Jucati-vã cu copiii vostri, faceti-vã timp pentru controale medicale, duceti-vã partenerul la dans ....
Va rãmâne mereu destul timp sã mergeti la serviciu, sã faceti curat în casã, sã dati o petrecere sau sã duceti gunoiul. Aveti grijã de pietrele mari în primul rând, de lucrurile care într-adevãr conteazã.
Stabiliti-vã prioritãtile! Restul... este doar nisip.
Aceeasi Marie cu alta pilda prinsa-n palarie. :-) (23:21)
http://www.youtube.com/watch?v=S4-ppM7V2iM
"I want to do with you what spring does with the cherry trees."
Un profesor de filozofie stãtea în fata studentilor sãi având câteva obiecte pe catedrã.
Când a început ora, fãrã sã spunã un cuvânt, a luat un borcan mare si a început sã-l umple cu pietre având diametrul de aproximativ 5 cm. Apoi i-a întrebat pe studenti dacã borcanul este plin. Toti studentii au fost de acord cã borcanul este plin.
Apoi, a luat o cutie cu pietricele si le-a turnat în borcan, scuturându-l usor. Desigur, acestea s-au rostogolit printre pietrele mari si au umplut spatiile rãmase libere. I-a întrebat din nou pe studenti dacã borcanul este plin. Au fost din nou de acord cã este plin, si au râs.
Profesorul a luat o cutie cu nisip pe care l-a turnat în borcan, scuturându-l usor. Desigur, nisipul a umplut spatiile rãmase libere. Acum, spuse profesorul arãtând spre borcan, vreau sã recunoasteti cã aceasta este viata voastrã.
Desigur, pietrele mari sunt lucrurile importante: familia, partenerul, sãnãtatea si copiii vostri, lucruri care, chiar dacã totul este pierdut, si numai ele au rãmas, viata voastrã tot ar fi completã.
Pietricelele sunt celelalte lucruri care conteazã: slujba, casa si masina.
Nisipul reprezintã lucrurile mici, care completeazã restul.
Dacã puneti în borcan mai întâi nisipul, nu mai rãmâne loc pentru pietrele mari si pentru pietricele. La fel se desfãsoarã si viata voastrã: dacã vã consumati timpul si energia cu lucrurile mici, nu veti avea niciodatã spatiu pentru lucrurile importante. Fiti atenti la lucrurile care sunt esentiale pentru fericirea voastrã. Jucati-vã cu copiii vostri, faceti-vã timp pentru controale medicale, duceti-vã partenerul la dans ....
Va rãmâne mereu destul timp sã mergeti la serviciu, sã faceti curat în casã, sã dati o petrecere sau sã duceti gunoiul. Aveti grijã de pietrele mari în primul rând, de lucrurile care într-adevãr conteazã.
Stabiliti-vã prioritãtile! Restul... este doar nisip.
Aceeasi Marie cu alta pilda prinsa-n palarie. :-) (23:21)
http://www.youtube.com/watch?v=S4-ppM7V2iM
"I want to do with you what spring does with the cherry trees."
No comments:
Post a Comment